S-au spus multe lucruri despre Europarlamentarele din acest an, mai multe chiar decât au spus candidații în campanie  despre ei. Nu le rezum aici pe toate că n-are rost. Unul dintre cele mai pregnante mesaje a fost îndemnul de a merge la vot. Îl consider și eu nu doar cel mai puternic, dar și cel mai important. Se pot identifica ușor mai multe categorii de alegători: cei care nu au auzit și nu vor să audă de alegeri; cei care au auzit, dar nu consideră că e necesar sau important să participe; cei care știu de alegeri, dar nu vor să meargă pentru că nu au cu cine să voteze, zic ei,  sau vor ca, în acest fel, să-i sancționeze pe politicieni; mai sunt și alegătorii inerți, care votează tot timpul fără a încărca votul cu vreo semnificație, dar sunt și activiștii de partid care votează din obligație și din interes, etc. Mai nou, au apărut și „boicotanții”, cei care pledează, concomitent, pentru  vot și pentru anularea lui. Undeva la urmă, am lăsat alegătorul lucid, pragmatic, realist, cel care știe că nici candidatul votat nu e perfect, asemenea votului său. Și totuși votează. Iată câteva motive posibile ce-l fac să meargă la vot, chiar dacă nu o face din plăcere, nici din interes, nici din mari așteptări.

1. Votul înseamnă implicare, iar implicare înseamnă viață (democratică). Cetățeanul trebuie să fie activ, în cel mai rău caz, reactiv, niciodată pasiv. Pasivitatea duce la tiranie și dictatură.

2. Votul înseamnă respect față de sine și față de drepturile cetățenești de care beneficiezi. Nu le ignora, nu le sfida, nu le nesocoti, căci, s-a dovedit, nu e mare lucru să le pierzi.

3. Votul e puterea (mică) pe care o ai ca cetățean. E o picătură neînsemnată, dar și oceanul e format din picături.

4. Votul nu înseamnă numai jocul făcut cuiva, e, în primul rând, propriul joc din care nu trebuie să lipsești. Jocul cel mai prost e prin absență, abia atunci faci jocurile acelui cineva, oferindu-i procentele tale.

5. Votul tău de acum poate nu va schimba nici Europa, nici România și nici Uniunea Europeană, dar lipsa de la vot, dezinteresul, ignorarea ar putea fi semnalul fatal. Nu e sigur că spre folosul nostru. Nu noi avem răbdare cu europenii, ei au răbdare cu noi.

6. Nu alegi între două rele, cum se spune mereu, alegi pentru că ești obligat să speri și să crezi în ceva mai bun. N-are cum veni de la sine, tot prin oameni va veni.

7.  Lipsa de la vot e fugă de răspundere, orice s-ar spune. Nu-ți asumi votul pentru că nu vrei să te „încarci”cu o răspundere exterioară, abstractă, pe care nu ai control, dar care este necesară.

8. Din toate acestea, s-a înțeles că e (infinit) mai important să votezi, decât cu cine ai votat. Votând, ai putea greși, nevotând, greșești sigur.